Indemnizaţia pentru creşterea copilului pana la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani
Asiguraţii sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului pânã la împlinirea vârstei de doi ani şi în cazul copilului cu handicap, pânã la împlinirea vârstei de 3 ani.
Stagiul de cotizare necesar stabilirii şi acordãrii indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstã de pâna la 2 ani şi în cazul copilului cu handicap pânã la împlinirea vârstei de 3 ani, stabilitã dupã data de 31 decembrie 2003, este de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului, indiferent de data de la care solicitantul a devenit asigurat al sistemului public.
Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordã numai dupã efectuarea a cel puţin 42 de zile din concediul de lãuzie. Aceastã dispoziţie este aplicabilã asiguraţilor care solicitã concediu şi indemnizatie pentru creşterea copilului începând cu data de 8 ianuarie 2004, data intrãrii în vigoare a Legii nr. 577/2003.
Efectuarea concediului de maternitate, prin compensarea prevãzutã la art. 119 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se va face ţinând seama de prevederile referitoare la obligativitatea efectuãrii celor 42 de zile de concediu de lãuzie. Dacã în urma compensãrii rezultã, dupã naştere, o perioadã mai mare de 42 de zile de concediu de maternitate, începând cu a 43-a zi, datã de la care asigurata ar avea dreptul la concediu pentru naşterea copilului, nu se poate beneficia concomitent de cele douã prestaţii (indemnizaţia pentru maternitate, pe durata rãmasã pânã la împlinirea a maxim 126 de zile şi, în acelaşi timp, indemnizaţie pentru creşterea copilului).
Dacã în urma compensãrii între concediul pentru sarcinã şi concediul pentru lãuzie rãmân de efectuat mai puţin de 43 de zile din concediul pentru lãuzie, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordã numai dupã parcurgerea, de la naştere, a acestei perioade.
În cazul asiguraţilor care au adoptat, au fost numiţi tutore, cãrora li s-au încredinţat copii sau le-au fost daţi în plasament, perioada ce corespunde stagiului de cotizare se stabileşte de la data la care, dupã caz, s-a aprobat adopţia, s-a instituit tutela sau plasamentul, conform legii. Ca atare, în vederea acordãrii concediului pentru creşterea copilului, acestor asiguraţi nu le sunt aplicabile prevederile referitoare la obligativitatea efectuãrii celor 42 de zile din concediul de lãuzie.
Dacã mama beneficiazã de indemnizaţie de maternitate, tatãl, în urma opţiunii, poate solicita concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, numai dupã împlinirea a 42 de zile de la data naşterii, respectiv din a 43-a zi de la data naşterii copilului, cu respectarea condiţiei privind stagiul de cotizare.
În situaţia în care mama nu este asiguratã în sistemul public sau nu beneficiazã de concediu de maternitate, tatãl poate solicita concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului imediat dupã naşterea acestuia, fãrã a fi necesar a se parcurge cele 42 de zile. Este necesar a se preciza cã nu se poate cumula aceastã indemnizaţie cu alte venituri. În consecinţã, pentru a beneficia de acest drept, tatãl obligatoriu trebuie sã suspende raportul de muncã sau de serviciu.
În cazul mamei care se aflã în concediu pentru naşterea unui copil, perioadã în care naşte un altul, iar pânã la solicitarea concediului pentru creşterea acestuia din urmã au trecut cel puţin 42 de zile de la naştere (timp în care asigurata se aflã în continuare în concediu pentru creşterea primului copil), pentru acordarea concediului pentru creşterea celui de al doilea copil nu se cere efectuarea obligatorie a celor 42 de zile reprezentând concediu pentru lãuzie. Atunci când mama renunţã la indemnizaţia pe care o primeşte pentru primul copil, în favoarea celei pentru al doilea copil, imediat dupã naşterea acestuia din urmã, pentru a beneficia de acest drept este obligatoriu sã efectueze cele 42 de zile din concediu de lãuzie.
În situaţia în care mama a decedat la naşterea copilului, tatãl poate beneficia, în condiţiile legii, de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, oricând dupã data naşterii copilului, pânã la data împlinirii de cãtre acesta a vârstei de 2 ani, respectv 3 ani.
Pentru drepturile care se solicitã şi se stabilesc dupã data de 31 decembrie 2003, indiferent dacã naşterea copilului a avut loc anterior sau ulterior acestei date, cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului reprezintã 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat. În anul 2004, conform Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat nr. 519/2003, salariul mediu brut fiind de 7.682.000 lei, cuantumul acestei indemnizaţii este de 6.529.700 lei.
Pentru persoana asiguratã care se regãseşte în douã sau mai multe situaţii prevazute la art. 5 din Legea 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, indemnizaţia pentru creşterea copilului, stabilitã dupã data de 31 decembrie 2003, va fi achitatã de un singur angajatoe, sau dupã caz, de casa teritorialã de pensii, la alegerea solicitantului, in cuantumul prevãzut de lege, cu condiţia depunerii unei declaraţii pe proprie rãspundere cã nu beneficiazã de acest drept de la celãlalt/ceilalţi angajatori su, dupã caz, de la casa teritorialã de pensii.
Cuantumul indemnizaţiilor pentru creşterea copilului aflate în platã la data de 31 decembrie 2003, stabilite în baza legislaţiei în vigoare pânã la aceastã datã, nu se modificã urmare intrãrii în vigoare a prevederilor Legii nr. 577/2003.
În cazul indemnizaţiilor pentru creşterea copilului a cãror platã a fost suspendatã în cursul anului 2003, iar reluarea plãţii se face dupã data de 31 decembrie 2003, cuantumul lunar al acestora este cel avut la data suspendãrii.
În situaţiile în care mama beneficiazã de indemnizaţie pentru creşterea copilului stabilitã anterior datei de 31 decembrie 2003, iar în anul 2004 ca urmare a renunţãrii mamei la aceastã prestaţie solicitã tatãl acordarea concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului, cuantumul ce se cuvine în acest caz este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, cu condiţia respectãrii condiţiei privind stagiul de cotizare.
Potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2004, veniturile sub formã de indemnizaţie pentru creşterea copilului nu se impoziteazã. În consecinţã, drepturile bãneşti de acest gen aferente lunii ianuarie şi în continuare, indiferent dacã au fost stabilite anterior datei de 31 decembrie 2003 nu se vor mai impozita. Menţionãm cã aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi celorlalte indemnizaţii de asigurãri sociale prevãzute de lege, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de muncã.